Tag Archives: comentariu porunca de tudor arghezi

Poezia “Porunca” de T. Arghezi

Comentati literar si stilistic continutul operei literare “Porunca” de Tudor Arghezi.

PORUNCA
de Tudor Arghezi

Prin Rai copiii au dus-o foarte bine,
Cum ar fi dus-o orisicine,
Jucându-se cu gâzele si iezii
Care sareau pe mugurii livezii

Nici: „Culca-te devreme!” Nici „Te
Scoala!”
Nu era cine tine socoteala
Ca întârzii, Adame, de la scoala,
Ca lectia s-o spui fara greseala,
Ca, Eva, înca nici te-ai pieptanat
Si te gaseste prânzul tot în pat.

Nimic, nici tati, nici mame, nici dadace,
Nici profesoara, rea ca o ragace,
Nici dascalul cu zgârci în beregata
Care sa sâcâie baiatul si pe fata.
Totul era de gluma si de joaca
Si asteptai doar pomii sa se coaca.

Dar ce-i veni într-o zi lui Dumnezeu
Ca se-arata încins în curcubeu
Si dete-ntâile porunci
Anume ce-i iertat si nu e sa manânci.
-„Din pomul acesta, Evo si Adame,
Sa nu v-atingeti nicidecum de poame.
De unde nu, cunoaste-ti ce v-asteapta:
Pedeapsa mea cea crâncena si dreapta.”
– „Ai auzit?”
– „Am auzit!”
– „ce fel,
Ca se mânie Domnul, însusi el?”
– „Mi-e tare pofta, dragul meu, sa gust
Tocmai din pomul ala, plin de must.”

 

Poezia “Porunca” de Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul. In sens propriu titlul este format dintr-un substantiv comun, articulat cu articolul hotarat “-a”, denumind o ordine, o indemnare. In sens figurat, titlul este ordinul dat de Dumnezeu lui Adam si Eva, respectiv de a nu manca dintr-un  mar “otravit”.

Tema poeziei este redata de motivele literare “Rai”, “Dumnezeu”, “domnul”, “Adame”, “Eva”, aceasta fiind in totalitate creatia divina.

Poezia, ca structura, este impartita in trei secvente. Prima secventa incepe la versul unu si se termina la versul saisprezece. Ideea secventei este descrierea Raiului. A doua secventa incepe la versul saptesprezece si se inceie la versul douazeci si sapte. Ideea acestei secvente este ca lui Adam si Eva le este interzis sa mananci dintr-un mar. Ultima secventa incepe de la versul douazeci si opt si se termina la versul douazeci si noua, ideea fiind ca ei incearca sa incalce porunca.

In prima secventa, Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor. Trezirea si culcarea la orice ora din zi, nu conta daca intarziau la scoala si nu invatasera lectia deoarece nu le tinea nimeni “socoteala”. El mai este descris ca “Totul era de gluma si de joaca”.

In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca Lui.

In a treia secventa, Adam si Eva se gandesc sa incalce aceasta porunca, uitand ca nimic nu le lipseste si duc o viata perfecta. Adam si Eva fiind copii le era greu sa nu faca lucrurile interzise.

Poezia data este formata dintr-o catrena, doua sextine si o strofa din 14 versuri, rima fiind imperecheata.

De asemenea, figurile de stil sunt prezente, dar intr-un numar redus. Comparatia “rea ca o ragace” si inversiunea “Te scoala” sunt foarte sugestive, aflate in stransa legatura cu intreg continutul, ele comparand si atragand atentia asupra viziunii eului liric.

In plus, poezia transmite ideea ca Adam si Eva, aveau absolut tot ce-si puteau dori, dar la prima interdictie nu i-au putut rezista fiind nevoiti sa-L tradeze, Dumnezeu, neputandu-i ierta pe cei doi, le-a “trimis” in suflet pacatul stramosesc, pe care toti il purtam.

In concluzie, textul este foarte sugestiv, transmitand o invatatura, aceea fiind ca oricat de bine ai trai nu poti face fata ispitei. Tema fiind creatia divina, sugerand ca nu exista om perect, inafara de Dumnezeu, nici macar in Rai.

 

Creatie proprie.

11 Comments

Filed under LIMBA ROMANA